Introducere in analiza jungiana/ Mihaela MInulescu,Editura Trei, Colectia „Biblioteca de psihanaliza; 35“, Bucuresti, 2001,256p
"
Doctor in psihologie, dar si poeta, Mihaela Minulescu este o figura activa in peisajul psihologiei romanesti actuale. Introducere in analiza jungiana, carte cu titlu nepretentios, este insa temeinic scrisa, fara a se abate nici o clipa de la scopul enuntat.
Volumul se deschide cu citeva repere istorice care fixeaza contextul dezvoltarii psihanalizei, privita la inceput cu destula neincredere in mediile intelectuale, si continua cu o cronologie comentata a vietii lui Jung, insistind asupra evenimentelor importante din viata si cariera psihanalistului (cum ar fi, de exemplu, intilnirea cu Freud si delimitarea de teoriile acestuia), precum si asupra formularii si impunerii noilor teorii. Conceptele psihologiei analitice sint prezentate succint, dar exact, insistind foarte bine asupra diferentelor pe care acestea le marcheaza: „Jung porneste de la o viziune asupra psihicului ca totalitate, analog organismului, o totalitate de relatii intrapsihice care imping inainte spre sensul intrinsec al personalitatii“ (p. 24).
Cele trei principii care sustin dinamica psihica (principiul opuselor, principiul echivalentei, principiul entropiei), noua metoda de terapie jungiana, conceptul de inconstient colectiv si arhetipurile, precum si teoria tipurilor sau fenomenele sincronistice, divergenta Jung-Freud (care consta in modul de intelegere diferit a conceptului de libido, a structurii si dinamicii psihice) si schita dezvoltarilor contemporane postjungiene alcatuiesc primul capitol al cartii, un fel de introducere la introducere, Jung: Repere istorice.
Urmatoarele secvente ale cartii fixeaza fiecare cite un nucleu conceptual, construind din aproape in aproape o relevanta perspectiva, chiar daca introductiva, asupra analizei jungiene. Sint, astfel, abordate rind pe rind structura si dinamica psihica, individuarea, conceptele de spirit, suflet si religie, cadrele terapiei, tehnica transferului si a contratransferului, problematica integrarii identitatii si, in final, tipologia jungiana.
Cel mai interesant capitol al cartii este, evident, cel dedicat Utilizarii visului in analiza. Citam din prima secventa, Visul – abordari posibile, un fragment, credem, relevant: „Fiecare din miile de vise de-a lungul vietii unei persoane este unic; unele par limpezi, altele par complexe, dar toate sint spontane si impredictibile. Visul nu-ti spune niciodata ceea ce ai stiut deja, iti indica ceea ce nu stii, un anume punct orb. Din acest motiv, chiar daca visul iti spune lucruri evidente, ele pot fi greu vizibile pentru cel care viseaza. Ai nevoie de un altul, care sa vada; de asemenea, cind spui si explici altora, brusc sensul iti poate deveni clar“ (Modelul analitic jungian, p. 200).
In continuarea capitolului sint abordate dimensiunile visului: compensarea si prospectarea, tehnicile de interpretare a simbolurilor si de imaginare in interpretarea visului, visul ca instrument diagnostic, precum si constiinta relatiei Eu-Sine.
O substantiala lista de referinte bibliografice inchide rotund introducerea Mihaelei Minulescu. " ( sursa aici )
Mihaela Minulescu - Psihologie Introducere în analiza jungiană
duminică, 3 aprilie 2011
miercuri, 30 martie 2011
Iarna demografica - Declinul familiei umane - documentar
Partea I
Partea a II-a
Partea a III-a
Partea IV-a
Partea V-a
Partea a VI-a
Sursa:http://www.youtube.com
Partea a II-a
Partea a III-a
Partea IV-a
Partea V-a
Partea a VI-a
Sursa:http://www.youtube.com
joi, 10 martie 2011
miercuri, 9 martie 2011
Documentar : S. N Lazarev - Schimbarea celorlalti incepe cu schimbarea noastra
Primele trei minute din documentar
"Pentru a neschimba sanatatea si soarta in mod real trebuie sa ne schimbam pe noi insine. Cu totii dorim sa ne scimbam sanatatea, soarta, situatia financiara, dar de cele mai multe ori fara dorinta de a nechimba pe noi insine. deci problema principala consta in propria noastra schimbare. este mai greu sa se schimbe acela care conduce si ii este mai usor sa se schimbe acela care se subordoneaza. cand eu conduc eu nu ma schimb.Eu ma multiplic, se inmultesc dorintele mele, telurile mele si eul meu uman.Cand eu ma supun, cand eu sunr secundar, imi este mai usor sa ma schimb. De aceea oamenii cu sentimentul lor de primordialitate, care se numeste mandrie, de obicei nu se pot schimba. Primirea informatiei este de obicei dificila pentru ca informatiile mele ne indeamna sa ne schimbam sa simtim rolul nostru secundar, eul nostru uman. Ce inseamna mandria? Intai am considerat ca este divinizarea capacitatilor si intelectului.Apoi am inteles ca la baza acesteia nus tau numai capacitatile si intelectul ci si ceva mai profund adica idealurile, spiritualitatea si marinimia. Iar la baza idealurilor spiritualitatii si marinimiei stau notiunile de moralitate si etica. Acestea constituie acel ceva care stau la baza constiintei. Ce inseamna constiinta? Este un produs al colectivitatii , al societatii. Inseamna ca la baza constiintei stau mecanismele principale fara de care societatea nu poate exista.Principalul mecanism de existenta al societatii il constituie legile relatiilor interumane care pornesc din sentimentul de iubire. Adica notiunea de morla sau etica. Rezulta ca la baza contiintei stau notiunile de morala sau etica. Acum sa mergem mai departe. Daca eu depind de capacitati si intelect asta inseamna mandrie si, ca atare, are loc deformarea caracterului si apoi deformarea destinului si a sanatatii. Daca eu depind de idealuri acest fapt constituie o defasurare a dependentei care are loc mai incet datr mai amplu. Intrucat eu sunt mai atasat de idealuri, eu ma atasez si de capacitati si de relatii.Daca sunt atasat de moralitate si de etica, ma atasez de ideal, apoi de capacitate si in final va rezulta mandria. deci, ce sta la baza mandriei? Divinizarea constintei adica a moralei si a eticii. Este deosebit de religios, intrucat moralitatea si etica religioasa dau nastere umanului si deci, ce rezulta? Eu il dispretuiesc pe acela care se comporta imoral care se comporta incorect care incalca legile general umane si chiar poruncile religioase. De la acestea incepe mandria. Eu absolutizez moralitatea si etica, la copiii mei apare deja degradareasa zicem a spiritualitatii iar la nepotii mei degradarea capacitatilor. Deoarece moralitatea si etica dau nastere spiritualitatii, spiritualitatea capacitatilor si a intelectului si acestea dau nastere la ceea ce noi numim bunastare materiala. Deci acel om este capabil sa pastreze iubirea si nu ii condamna pe acei care au o atitudine imorala fata de el, prin urmare, care poate accepta destabilizarea esentei constiintei, acel om va avea copii spirituali, nepoti inteligenti si energici. etc. Deci capacitatea de a accepta oscilatia esentei fericirii umane pastrand iubirea inseamna capacitatea de a pastra sanatatea si evolutia nu numai a propriei persoane ci si a urmasilor. Constiinta analizeaza si da nastere la critica de aceea concentrarea asupra constiintei confera o pretentie crescuta fata de lume. Pretentia crescuta fata de lume constituie in ultima instanta o agresiune profunda fata de lume care se va intoarce impotriva lui ca un program de autodistrugere."
Urmariti documentarul in continuare>
"Pentru a neschimba sanatatea si soarta in mod real trebuie sa ne schimbam pe noi insine. Cu totii dorim sa ne scimbam sanatatea, soarta, situatia financiara, dar de cele mai multe ori fara dorinta de a nechimba pe noi insine. deci problema principala consta in propria noastra schimbare. este mai greu sa se schimbe acela care conduce si ii este mai usor sa se schimbe acela care se subordoneaza. cand eu conduc eu nu ma schimb.Eu ma multiplic, se inmultesc dorintele mele, telurile mele si eul meu uman.Cand eu ma supun, cand eu sunr secundar, imi este mai usor sa ma schimb. De aceea oamenii cu sentimentul lor de primordialitate, care se numeste mandrie, de obicei nu se pot schimba. Primirea informatiei este de obicei dificila pentru ca informatiile mele ne indeamna sa ne schimbam sa simtim rolul nostru secundar, eul nostru uman. Ce inseamna mandria? Intai am considerat ca este divinizarea capacitatilor si intelectului.Apoi am inteles ca la baza acesteia nus tau numai capacitatile si intelectul ci si ceva mai profund adica idealurile, spiritualitatea si marinimia. Iar la baza idealurilor spiritualitatii si marinimiei stau notiunile de moralitate si etica. Acestea constituie acel ceva care stau la baza constiintei. Ce inseamna constiinta? Este un produs al colectivitatii , al societatii. Inseamna ca la baza constiintei stau mecanismele principale fara de care societatea nu poate exista.Principalul mecanism de existenta al societatii il constituie legile relatiilor interumane care pornesc din sentimentul de iubire. Adica notiunea de morla sau etica. Rezulta ca la baza contiintei stau notiunile de morala sau etica. Acum sa mergem mai departe. Daca eu depind de capacitati si intelect asta inseamna mandrie si, ca atare, are loc deformarea caracterului si apoi deformarea destinului si a sanatatii. Daca eu depind de idealuri acest fapt constituie o defasurare a dependentei care are loc mai incet datr mai amplu. Intrucat eu sunt mai atasat de idealuri, eu ma atasez si de capacitati si de relatii.Daca sunt atasat de moralitate si de etica, ma atasez de ideal, apoi de capacitate si in final va rezulta mandria. deci, ce sta la baza mandriei? Divinizarea constintei adica a moralei si a eticii. Este deosebit de religios, intrucat moralitatea si etica religioasa dau nastere umanului si deci, ce rezulta? Eu il dispretuiesc pe acela care se comporta imoral care se comporta incorect care incalca legile general umane si chiar poruncile religioase. De la acestea incepe mandria. Eu absolutizez moralitatea si etica, la copiii mei apare deja degradareasa zicem a spiritualitatii iar la nepotii mei degradarea capacitatilor. Deoarece moralitatea si etica dau nastere spiritualitatii, spiritualitatea capacitatilor si a intelectului si acestea dau nastere la ceea ce noi numim bunastare materiala. Deci acel om este capabil sa pastreze iubirea si nu ii condamna pe acei care au o atitudine imorala fata de el, prin urmare, care poate accepta destabilizarea esentei constiintei, acel om va avea copii spirituali, nepoti inteligenti si energici. etc. Deci capacitatea de a accepta oscilatia esentei fericirii umane pastrand iubirea inseamna capacitatea de a pastra sanatatea si evolutia nu numai a propriei persoane ci si a urmasilor. Constiinta analizeaza si da nastere la critica de aceea concentrarea asupra constiintei confera o pretentie crescuta fata de lume. Pretentia crescuta fata de lume constituie in ultima instanta o agresiune profunda fata de lume care se va intoarce impotriva lui ca un program de autodistrugere."
Urmariti documentarul in continuare>
duminică, 6 martie 2011
" Taina Kogainonului. Muntele sacru al dacilor", Panculescu Cristina
Deci Muntele Sacru al dacilor se află în Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care corespundeau la tot atâtea trepte de iniţiere:
Primul nivel: Peştera lui Zalmoxis identificată cu Peştera Ialomiţei, în 12 mai 1986;
Al doilea nivel: Platoul Babelor unde se află Sfinxul de la care a început totul, în 25 noiembrie 1984;
Al treilea nivel: Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarul principal.
Strămoşii noştri nu au ales întâmplător acest munte; ei cunoşteau existenţa acestui Centru precum şi legile care guvernează funcţionalitatea lui căci, după cum afirma Herodot, geţii, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, ştiau a se face nemuritori.
Vârstele umanităţii sunt determinate de variaţia activităţii energetic-informaţionale a acestui Centru, activitate supusă legilor ciclice universale.
Legile care guvernează acest Centru planetar conexiunile, funcţia şi activitatea lui prin generalizare, conduc la cheia problemelor fundamentale rămase fără răspuns ale cosmogoniei şi cosmologiei."
Prezentarea cartii si imaginea au fost preluata de aici de unde puteti cumpara cartea la pretul de 54,00 lei.
Puteti citi mai jos cartea online.
Taina Kogaiononului Muntele Sacru Al Dacilor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)